PREZENTARE LOCALA
Comuna Cosula este situata in partea de sud-vest a teritoriului administrativ a Judetului Botosani, se regaseste din punct de vedere geomorfologic in marea unitate structurala cunoscuta sub denumirea de "PLATFORMA MOLDOVENEASCA" reprezentata prin dealurile Cozancea - Todireni in depresiunea Jijia - Bahlui cu legaturi rutiere prin DE 58 - Iasi - Botosani - Suceava care traverseaza teritoriul comunei de la sud la nord prin intravilanul satului Buda. Din partea de sud-est prin zonele de centru a satelor Padureni, Cosula si Buda strabate DJ 208 H care face legatura intre comunele Vorona, Cristesti, Cosula, intersecteazs DE 58 continuand prin comuna Copalau spre comuna Sulita.
Teritoriul comunei Cosula se invecineaza cu urmatoarele comune:
Teritoriul comunei Cosula este supus influentelor climatice continentale ale Europei de est.
Reteaua hidrografica pe teritoriul comunei CosuIa este reprezentata prin paraul Miletin care isi are izvoarele in dealurile impadurite ale comunei Curtesti, localitatea Agafton si care are nurmerosi afluenti pe teritoriul comunei si se varsa in raul Jijia, Judetul Iasi.
Solurile predominante in comuna sunt cernoziomurile levigate. Pe formele de relief care au suferit de pe urma proceselor de eroziune se intalnesc ciornoziomuri carbonatice.
Flora si fauna comunei este foarte bogata, variata si spontana.
Solul determina o repartizare deosebita a culturilor agricole, pretandu-se la specificul local de sol si clima, in mod special culturile de porumb, grau, secara, sfecla de zahar, etc.
Vegetafia este caracteristica silvo - stepei si formatiunilor de padure, cu trecere spre zona deluroasa - subcarpatica si aici predomina gramineele, dicotiledonatele cu flori, precum si padurile de stejar, fag, carpen, frasin, plop, mesteacan, artar si jugastru. Nu lipsesc si plantele ca: ghiocelul, lucerna, ciubotica cucului, brandusa, sanziana, maci, Iacramioara, trifoiul, urzica, lumanarica, fraga, etc.
Fauna cuprinde si un numar mare de nevertebrate (insecte) si vertebrate (reptile, pasari) si anume: pitigoiul (Parus major), gaifa, cotofana, graurul, ciocarlia, cucuveaua, ciocanitoarea verde (Picus viridis), randunica, vrabia de casa, vrabia de camp, etc., in baltile de pe cursul paraului Miletin si Lipoveni se intalnesc pasari de apa, in special rate salbatice, lisite, apoi pesti, broaste testoase, crustacee, etc.
Dintre marmifere predomina rozatoarele: popandaul, carnivorele mici, cum sunt: dihorul (Mustila putorius), jderul (Partes martes), precum si unele de talie mare: mistretul, caprioara, vulpea si iepurele.
Din punct de vedere geologic, regiunea se sprijina pe un fundament de roci samatiene - argile si marne, iar in acoperis se astern depozitele cuverturii cuaternare reprezentate litografic prin argile prafoase, argilo - nisipoase, nisipuri, loess si formatiuni aluvio - eoliene.
Principala resursa cu un potential determinant pentru dezvoltarea localitatilor comunei Cosula, o reprezinta solul care favorizeaza dezvoltarea culturilor vegetale, cresterea animalelor, precum si potentjalul silvic care se afla in partea de sud - vest a teritoriutui administrativ, atat pentru exploatarea fondului forestier, cat si pentru valorificarea fondului cinegetic si nu in ultimul rand: apele curgatoare si baltile ce constituie un potential piscicol important pentru dezvoltarea comunei.
Modul de folosinta al terenurilor este in concordanta cu functiunea economica dominanta.
Premiza dezvoltarii social - economice a comunei poate fi constituita de respectarea principiilor ecologice, pentru asigurarea unui mediu de viata sanatos, prin infrumusetarea si protectia fondului peisagistic natural si conditiile de refacere peisagistica si ecologica si de dezvoltare armonioasa intre zonele functionale din cadrul localitatilor si nu in ultimul rand mentinerea curteniei care va duce la imbunatatirea microclimatului urban.
Comuna Cosula are in componenta patru sate: Cosula, Supitca, Padureni si Buda, cu o suprafata de 5455 hectari teren si o populatie de 3600 locuitori, predominata de cetatenii de etnie romana dar si de etnie roma. Pe terenurile fostei manastiri au lucrat si robi tigani (unii sunt ursari, vorbesc limba roma, iar altii sunt lingurari - nevorbitori de limba roma) care se ocupau cu mestesugul lingurilor, dar in prezent ocupandu-se cu agricultura si cu munca la padure.
Satul Cosula cuprinde un numar de 483 gospodarii si un numar de 1742 locuitori.
Satul Supitca cuprinde un numar de 348 gospodarii si un numar de 1040 locuitori.
Satul Buda cuprinde un numar de 94 gospodarii si un numar de 283 locuitori.
Satul Padureni cuprinde un numar de 196 gospodarii si un numar de 535 locuitori.
Este atestata documentar din anul 1535 an in care a fost zidita Manastirea Cosula in timpul domniei lui Petru Rares de catre vistierul Mateiasi Cosorvei de la numele careia a ramas si numele satului Cosula, pe frontispiciul acesteia fiind un inscris in limba greaca care tradus inseamna "Cu voia tatalui si cu ajutorul fiului si cu savarsita Sfantului Duh", a binevoit Mateias marele vistiernic de a zidit hramul "Sf. Nicolaee".
Daca Manastirea Voronet este renumita prin "Albastru de Voronet", Manastirea Cosula este renumita prin "Galben de Cosula".
In anul 1860 comuna era plasa unde avea in administratie 30 sate si un orasel.
Pe teritoriul administrativ al comunei Cosula s-au identificat puncte arheologice prin care se poate demonstra continuitatea locuirii inca din cele mai vechi timpuri si anume: Razima, Gradina Manastirii, Dealul Manastirii - Scoala noua, Vatra satului Cosula. In 1976 s-a facut o cartografie a punctelor arheologice de pe teritoriul comunei si s-au gasit unele obiecte din silex si fragmente ceramice apartiniind culturii Cucuteni.
Prin pozitia geografica aceasta zona dispune de o mare varietate de resurse naturale, care dau posibilitatea practicarii unei game de forme de turism, dispune de avantajul varietatii formelor de relief, situri in zone apropiate cu multe monumente istorice si de localnici pastratori de traditii stramosesti.
Comuna Cosula are un insemnat numar de obiective turistice si anume: Manastirea "SF. NICOLAE" - construita in anul 1535, Biserica "SF. NICOLAE" - 1535 cu transformari 1858, casa egumeneasca - sec.XVII, arhondaric - 1848, trapeza - sec.XVII, cuhnii - sec.XVII, turn cloponita - sec.XVIII, zid de incinta - sec.XVII, pivnite care sunt renumite prin faptul ca, Alexandru Ioan Cuza inainte de a face "secularizarea averilor manastiresti", a fost inchis in beciurile Manastirii si alte puncte de valoare turistica "Masa haiducilor" din padurea codrilor de stejar din dealul Gavrilesti si padurea de foioase care se afla pe teritoriul administrativ al comunei Cosula.
Inainte de aplicarea reformei lui Cuza "secularizarea averilor manastiresti", manastirea avea un numar de 1500 de calugari greci, romani si alte nationalitati, fiind a treia ca marime din Europa.
Peste paraul Miletin este construit un pod de piatra de domnitorul Stefan cel Mare in anul 1503.
La o vizita a istoricului Nicolae Iorga la Manastirea Cosula in perioada cand era Prim Ministru a descoperit ca la Cosula au fost facute printre primele traduceri din limba greaca in limba slavona.
Scoala Generala Cosula poate fi considerata punct turistic intrucat are o asezare foarte frumoasa pe un deal si se invecineaza cu Manastirea Cosula si are o livada cu pomi fructiferi cat si arbori ca: brazi, stejari, plopi, in curte gasindu-se si statuia lui Petru Rares.
In comuna mai exista de asemenea, Monumentul Eroilor inchinat eroilor din cele doua raboaie mondiale. In comunele invecinate sunt si acolo puncte de atractie turistica: la Flamanzi - Muzeul Rascoalei din 1907, in comuna Copalau, asezarea Jorovlea unde in urma sapaiturilor arheologice s-a gasit o cetate geto-dacica, care este inconjurata de paduri de o frumusete tulburatoare. De asemenea, in comuna Baluseni se gaseste Manastirea Zosin care este la nord de localitatea Cosula.
Zona Cosula este un complex turistic, ecumenic, istoric si cultural care face Iegatura intre drumul European 58 prin drumul judetean 208 H cu schitul Oneaga si Manastirea Vorona, iar prin drumul comunal cu Manatirea Zosin, pelerinii care vor veni in aceasts zona se vor putea deplasa de aici atat spre Manastirile din nordul Moldovei cat si spre cele ale Neamtului prin Vorona.
Teritoriul comunei Cosula se invecineaza cu urmatoarele comune:
- N - Comuna Baluseni
- E - Comuna Copalau si Flamanzi
- V - Comuna Cristesti
- S - Comuna Frumusica
Teritoriul comunei Cosula este supus influentelor climatice continentale ale Europei de est.
Reteaua hidrografica pe teritoriul comunei CosuIa este reprezentata prin paraul Miletin care isi are izvoarele in dealurile impadurite ale comunei Curtesti, localitatea Agafton si care are nurmerosi afluenti pe teritoriul comunei si se varsa in raul Jijia, Judetul Iasi.
Solurile predominante in comuna sunt cernoziomurile levigate. Pe formele de relief care au suferit de pe urma proceselor de eroziune se intalnesc ciornoziomuri carbonatice.
Flora si fauna comunei este foarte bogata, variata si spontana.
Solul determina o repartizare deosebita a culturilor agricole, pretandu-se la specificul local de sol si clima, in mod special culturile de porumb, grau, secara, sfecla de zahar, etc.
Vegetafia este caracteristica silvo - stepei si formatiunilor de padure, cu trecere spre zona deluroasa - subcarpatica si aici predomina gramineele, dicotiledonatele cu flori, precum si padurile de stejar, fag, carpen, frasin, plop, mesteacan, artar si jugastru. Nu lipsesc si plantele ca: ghiocelul, lucerna, ciubotica cucului, brandusa, sanziana, maci, Iacramioara, trifoiul, urzica, lumanarica, fraga, etc.
Fauna cuprinde si un numar mare de nevertebrate (insecte) si vertebrate (reptile, pasari) si anume: pitigoiul (Parus major), gaifa, cotofana, graurul, ciocarlia, cucuveaua, ciocanitoarea verde (Picus viridis), randunica, vrabia de casa, vrabia de camp, etc., in baltile de pe cursul paraului Miletin si Lipoveni se intalnesc pasari de apa, in special rate salbatice, lisite, apoi pesti, broaste testoase, crustacee, etc.
Dintre marmifere predomina rozatoarele: popandaul, carnivorele mici, cum sunt: dihorul (Mustila putorius), jderul (Partes martes), precum si unele de talie mare: mistretul, caprioara, vulpea si iepurele.
Din punct de vedere geologic, regiunea se sprijina pe un fundament de roci samatiene - argile si marne, iar in acoperis se astern depozitele cuverturii cuaternare reprezentate litografic prin argile prafoase, argilo - nisipoase, nisipuri, loess si formatiuni aluvio - eoliene.
Principala resursa cu un potential determinant pentru dezvoltarea localitatilor comunei Cosula, o reprezinta solul care favorizeaza dezvoltarea culturilor vegetale, cresterea animalelor, precum si potentjalul silvic care se afla in partea de sud - vest a teritoriutui administrativ, atat pentru exploatarea fondului forestier, cat si pentru valorificarea fondului cinegetic si nu in ultimul rand: apele curgatoare si baltile ce constituie un potential piscicol important pentru dezvoltarea comunei.
Modul de folosinta al terenurilor este in concordanta cu functiunea economica dominanta.
Premiza dezvoltarii social - economice a comunei poate fi constituita de respectarea principiilor ecologice, pentru asigurarea unui mediu de viata sanatos, prin infrumusetarea si protectia fondului peisagistic natural si conditiile de refacere peisagistica si ecologica si de dezvoltare armonioasa intre zonele functionale din cadrul localitatilor si nu in ultimul rand mentinerea curteniei care va duce la imbunatatirea microclimatului urban.
Comuna Cosula are in componenta patru sate: Cosula, Supitca, Padureni si Buda, cu o suprafata de 5455 hectari teren si o populatie de 3600 locuitori, predominata de cetatenii de etnie romana dar si de etnie roma. Pe terenurile fostei manastiri au lucrat si robi tigani (unii sunt ursari, vorbesc limba roma, iar altii sunt lingurari - nevorbitori de limba roma) care se ocupau cu mestesugul lingurilor, dar in prezent ocupandu-se cu agricultura si cu munca la padure.
Satul Cosula cuprinde un numar de 483 gospodarii si un numar de 1742 locuitori.
Satul Supitca cuprinde un numar de 348 gospodarii si un numar de 1040 locuitori.
Satul Buda cuprinde un numar de 94 gospodarii si un numar de 283 locuitori.
Satul Padureni cuprinde un numar de 196 gospodarii si un numar de 535 locuitori.
Este atestata documentar din anul 1535 an in care a fost zidita Manastirea Cosula in timpul domniei lui Petru Rares de catre vistierul Mateiasi Cosorvei de la numele careia a ramas si numele satului Cosula, pe frontispiciul acesteia fiind un inscris in limba greaca care tradus inseamna "Cu voia tatalui si cu ajutorul fiului si cu savarsita Sfantului Duh", a binevoit Mateias marele vistiernic de a zidit hramul "Sf. Nicolaee".
Daca Manastirea Voronet este renumita prin "Albastru de Voronet", Manastirea Cosula este renumita prin "Galben de Cosula".
In anul 1860 comuna era plasa unde avea in administratie 30 sate si un orasel.
Pe teritoriul administrativ al comunei Cosula s-au identificat puncte arheologice prin care se poate demonstra continuitatea locuirii inca din cele mai vechi timpuri si anume: Razima, Gradina Manastirii, Dealul Manastirii - Scoala noua, Vatra satului Cosula. In 1976 s-a facut o cartografie a punctelor arheologice de pe teritoriul comunei si s-au gasit unele obiecte din silex si fragmente ceramice apartiniind culturii Cucuteni.
Prin pozitia geografica aceasta zona dispune de o mare varietate de resurse naturale, care dau posibilitatea practicarii unei game de forme de turism, dispune de avantajul varietatii formelor de relief, situri in zone apropiate cu multe monumente istorice si de localnici pastratori de traditii stramosesti.
Comuna Cosula are un insemnat numar de obiective turistice si anume: Manastirea "SF. NICOLAE" - construita in anul 1535, Biserica "SF. NICOLAE" - 1535 cu transformari 1858, casa egumeneasca - sec.XVII, arhondaric - 1848, trapeza - sec.XVII, cuhnii - sec.XVII, turn cloponita - sec.XVIII, zid de incinta - sec.XVII, pivnite care sunt renumite prin faptul ca, Alexandru Ioan Cuza inainte de a face "secularizarea averilor manastiresti", a fost inchis in beciurile Manastirii si alte puncte de valoare turistica "Masa haiducilor" din padurea codrilor de stejar din dealul Gavrilesti si padurea de foioase care se afla pe teritoriul administrativ al comunei Cosula.
Inainte de aplicarea reformei lui Cuza "secularizarea averilor manastiresti", manastirea avea un numar de 1500 de calugari greci, romani si alte nationalitati, fiind a treia ca marime din Europa.
Peste paraul Miletin este construit un pod de piatra de domnitorul Stefan cel Mare in anul 1503.
La o vizita a istoricului Nicolae Iorga la Manastirea Cosula in perioada cand era Prim Ministru a descoperit ca la Cosula au fost facute printre primele traduceri din limba greaca in limba slavona.
Scoala Generala Cosula poate fi considerata punct turistic intrucat are o asezare foarte frumoasa pe un deal si se invecineaza cu Manastirea Cosula si are o livada cu pomi fructiferi cat si arbori ca: brazi, stejari, plopi, in curte gasindu-se si statuia lui Petru Rares.
In comuna mai exista de asemenea, Monumentul Eroilor inchinat eroilor din cele doua raboaie mondiale. In comunele invecinate sunt si acolo puncte de atractie turistica: la Flamanzi - Muzeul Rascoalei din 1907, in comuna Copalau, asezarea Jorovlea unde in urma sapaiturilor arheologice s-a gasit o cetate geto-dacica, care este inconjurata de paduri de o frumusete tulburatoare. De asemenea, in comuna Baluseni se gaseste Manastirea Zosin care este la nord de localitatea Cosula.
Zona Cosula este un complex turistic, ecumenic, istoric si cultural care face Iegatura intre drumul European 58 prin drumul judetean 208 H cu schitul Oneaga si Manastirea Vorona, iar prin drumul comunal cu Manatirea Zosin, pelerinii care vor veni in aceasts zona se vor putea deplasa de aici atat spre Manastirile din nordul Moldovei cat si spre cele ale Neamtului prin Vorona.